Comventia cu privire la Drepturile Copilululi

Ø 1.Dreptul la viata.

Ø 2.Dreptul de avea o identitate( un nume,o familie si de a trai intr-o anumita

tara ) .

Ø 3.Dreptul de a-si exprima opinia si de a fi ascultat.

Ø 4.Dreptul de a gandi independent.

Ø 5.Dreptul de a-si practica propia relige.

Ø 6.Dreptul de a face parte din diferite grupuri si de a participa la diferite

reuniuni.

Ø 7.Dreptul de a fi informat,inclusiv prin ziare,radio si televizor.

Ø 8.Dreptul la cultura propie.

Ø 9.Dreptul de a fi ingrijit in instituti speciale cand copilul nu mai are familie

sau cand aceasta nu il poate creste sau educa.

Ø 10.Dreptul de afi adoptat numain interesul sau.

Ø 11.Dreptul dea fi protejat impotriva violentei si abuzurilor.

Ø 12.Dreptul la odihna,recreiere si vacanta.

Ø 13.Dreptul la protectie impotriva eploatari,torturi,rapirilor si pedepselor

crude.

Ø 14.Dreptul de a fi considerat nevinovat pana la dovedirea vinovatiei.

Ø 15.Dreptul de a trai in pace si siguranti.

Ø 16.Dreptul la protectie si asistenta corespunzator pentru refugiati.

Ø 17.Dreptul la ingrijire si sanse egale penru copiii cu nevoi speciale.

Ø 18.Dreptul la educatie si la participate la viata culturale.

Ø 19.Dreptul la sanatate.

Ø 20.Dreptul la o viata decenta.

Deva

Organizare administrativa ,evolutia sistematizari ,constructilor in timp a orasului

Deva este si a fost un oras foarte bine organizat fiind si centrul admini strativ al judetului Hunedoara . Deva este asezat , pe malul sting al riului Mures la poalele muntiilor Poiana Ruscai si a unei cetati .In prezent orasul este administrat de catre primarie pe baza unui buget financiar , aprobat de consiliul local si administrat de un primar.

Servicile si utilitatile publice sunt asigurate de societatiile comerciale subordonate primariei ( Apa Prod , Calor , Salubritatea etc. ) si socetatile comerciale specializate ( Renel , Distr. Gaz , Romtelecom , Astral etc . ) Din punctul de vedere al sistematizari in Deva sunt doua centre arhictecturale : bulevardul 1 Decembrie reprezentind centrul vechi construit inainte de 1970 si bulevardul Decebal reprezentind centrul nou construit dupa 1970 .

Toate constructile se fac in baza unor proiecte tehnice si a unor autorizatii de constructie aprobate de serviciul sistematizare –investitii a primariei in baza planurilor de urbanizm si amenajare a teritorului existente .

Referitor la istoricul Devei mentionez ca sa scris monografia orasului de catre dv.av. Victor I. Suiaga

Cetate Devei ( care dateaza din secolul al -XIII- a ; ea a fost transformata in ruine printro explozie ; cetatea este construita pe un vulcan stins si pe ruinele unei foste cetati din timpul imparatului roman Traian . )

Pe acest teritoriu este consemnata existenta organizata a omlui inca din comuna primitiva.Domeniul cetati Deva este comsemnat inca din sec. al- XIV-lea asfel in anul 1491 domeniul avea 42 de localitati si era organizat pe patru Curti ( Soimus ,Valea Bradului , Dobra si Ilia ) toate fiind dependente de Curtea Mare ( Magna Curia ) din Deva actuala cladire a Muzeului Civilizatei Daco – Romane .

In evul mediu , Deva era district militar Valah inregistrind o-dez. evidenta ca numar de locuitorii asfel: in 1854 avea 2400 ; in 1941 avea 15.000 iar in 2003 avea 70651 evolund de la rangul de tirg , oras la municipiu si resedinta de judet .

In oras exista mai multe cladiri bine intretinute si-n incadrate in arhitectura actuala armonios ca exemplu : Palatul Prefecturi construit in 1890 ; Tribunalul Judetean datat 1899 ; Primaria datat 1886 ; Scoala Normala si Liceul de baiet datate 1880 ; Spitalul datat 1895 ; Palatul Administrativ si Catedrala ,, Sf. Nicolaie ’’ etc.

Constructile noi mai reprezentative in arhitectura orasului sunt amplasate de-a lungul bulevardului Decebal reprezentnd :

Noul sediul administrativ al Prefecturi , Consiliului Judetean -HD si al Primariei Deva ;Catredrala din parcul Eroilor ; piata centrala ; casa de pensii (Lido) din piata Agrass ; sedile bancilor ( B.R.D , B.C.R si Bancpos ) .

Alte cladiri noi importante sunt : Gara , sediul Raifrasen Banc , Auto Dacia-Servis si diferite sedii ale inteprinderilor noi aparute .

Se remarca si blocurile de locuinta cu 4-10 etaje dea lungul bulevardelor si strazilor bine proiectate avind la parter unitati comerciale si sediide inteprinderi . Numeroase sunt si hotelurile si impunatoare ( Deva , Sarmis , Decebal , Prezident etc) . Pe linga acestea regasinduse si noile vile aparute dupa revolutia din 1989 ,in locul caselor mici de tabla ale ,, ceangailor’’ din partea de est a orasului precum si vilele de pe dealurile din vestul orasului .

Orasul are si parcuri si piete unde populatia se recreiaza existnd multe statui si opere de arta parcul cetati fiind cel mai reprezentativ iar ca monumente statuile lui Decebal , Traian ,gimnastici etc .

Impunatoare sunt si cladirile noilor super-markturi ( Ulpia , Bila , Plus etc.) , noilor sedi ale facultatilor , liceelor si scorilor generale .

Toate cartierele orasului au cladiri noi pe linga cele vechi , existnd toate strazile asfaltate si locuintele oamenilor beneficind de toate utilitatile necesare vieti .

Foarte frumoase sunt numeroasele stati de benzina ale diferitelor firme internationale ( Sell , Mool , Lukoil , OMV etc.) de-a lungul centuri de ocolire a orasului , unde exista si Mekdonels.

Cea mai noua investitie data in folosinta in Iunie 2005 este Telecabina de pe dealul cetatii ,important obiectiv turistic

Dintre noile planuri de investiti amintim :

Ø Aieroportul

Ø Autostrada europiana ( colidorul IV )

Ø Pasarela Kogalniceanu-Harau ( peste CFR si D 7 )

Ø Patinoar si bazin de inot olimpic etc.

Oceanele

Oceanele	Suprafaţa ( m² )	Adâncimea ( m )	Adâncimea maximă ( m )
Pacific	178.000.000	4.100	1.102 m ( groapa mariană )
Atlantic	91.000.000	3.700	8.648 m ( Pretro – Rico )
Indian	76.000.000	3.900	7.450 m ( groapa Jawa )
Artic	14.000.000	1.500	5.122 m ( lângă insula salberd )
Cioroagă Bogdan-Dorel

Obiceiul mersului cu steaua

1) Roluri

Irod : Ofiţer !

Ofiţer : Poruncă prea înălţate împărate !

Irod : Ce veşti de rău sau de bine

Pot afla de la tine ?

Ofiţer : De pe străzi , de pe cărăi

S – au strâns trei oameni străini . Irod : Ce spun , de unde vin , unde călătoresc ?

Ofiţer : Călări pe cai , sunt filozofi si crai

Vin din partea Răsăritului ,

Merg în Ţara Nazaretului

Să se închine lui Hristos

Care se numeşte Mersia .

Irod : Să îi aduci pe toţi trei

Să vorbesc şi eu cu ei .

Gaşpar : Cinstea ne e prea mare

Să ne înfăţişăm măriei tale .

Irod ( scoţând sabia ) : O , voi năluci pământeşti

Cu chipuri creştineşti

Pe la noi ce căutaţi

Şi aţi început ca să căutaţi

Cu a voastră îndrăznire

Puternica stăpânire .

Gaşpar : Suntem trei magi călători ,

Crai ca fraţi iubitori

Voi coline neumbate

Şi păduri ne-desfundate

Pretutindeni noi umblam

Şi de Împărat întrebăm .

Dar aici când am ajuns

Steaua – n nori ni s-a ascuns

Şi am început a umbla

Prin oraşe a întreba

Unde s-a născut curând

Un crai mare de cuvânt .

Dar nişte ostaşi de-ai tai

Foarte răpitori şi răi

Cu puterea ne-au adus

Şi in faţă ni te-au spus .

Irod : V-aş mulţumi ca la fraţi

Dacă aţi vrea să mă-înştiinţaţi

Care , de unde veniţi ,

Pe nume cum vă numiţi .

Milinior : Eu sunt craiul Milinior

A Răsăritului cer

Pe steaua ce se arată a înaltului însemnat

Şi din proroci aflând

Că se va naşte-n curând

Mare Împărat pe Pământ .

Irod : Pasă , pasă la-mpăratul

Că i-oi reteza eu capul

Cu un paloş lucitor

La soare strălucitor

Care să-L înfioreze

Şi capul să i-L reteze !

Dar tu ce crai mare eşti ?

Valtezar : Eu sunt craiul Valtezar .

Din Persia am venit

Pe steaua ce mi s-a ivit .

Şi din proroci aflând

Că se va naşte-n curând

Mare Împărat pe pământ ,

Am plecat ca să-L găsesc ,

Să-i duc darul , să-L slujesc ,

Să merg să mă închin şi eu

Ca unui mare Dumnezeu .

Irod : Pasă , pasă la-mpăratul

Că i-oi reteza eu capul

Cu un paloş lucitor

La soare strălucitor

Care să-L înfioreze

Şi capul să-L reteze !

Dar tu , care te uiţi rău

Privind la scaunul meu

Ţie ţi-e rândul să vorbeşti .

Spune ce crai mare eşti .

Gaşpar : O , Iroade împărate

Ai vrea tu acestea toate

Sa le afli de la mine ?

Irod : Negreşit si de la tine !

Gaşpar : De ma vei loa cu asprime

Nimic nu vei afla de la mine .

Blând te vei purta

Toate le vei afla .

Irod : Fie atunci pe voia ta .

Gaspar : Sunt 40 de ani , mai bine

De când mă numesc şi eu ca tine

Crai şi filozof să şti

Fecior de domn să mă şti ;

De domn şi de împărat

Cu coroană încoronat .

Irod : De domn şi de împărat

Cu coroană încoronat

Dar atunci ce cauţi

Pe la mine fără oaste ?

Gaşpar : Ieremia m-a trimis

Ca , din proroci aflând

Că se va naşte încurând

Mare împărat pe pământ ,

Am plecat , ca să-L găsesc

S-ăi duc darul , să-L slujesc

Să merg să mă închin şi eu

Ca unui mare Dumnezeu .

Irod : Dar aşa precum grăieşti ,

Spune ce crai mare eşti ?

Gaşpar ( scotnd sabia ) : Craiul Gaşpar mă numesc

Şi ca un crai îţi grăiesc

Dar tu nu te înedincesti

Sa spui ce crai mare esti ?

Irod : Rai barbari din Rasarit !

De acea me-ati venit

Ca pe asfel de cuvinte

Sa ma ispitit ca pe-un parinte ?

Nu vedeti nerusinati

Ca sunteti si defaimati ?

Al meu nume cnd se aude

Pasarea in nori se-ascunde

Eu sunt Irod imparat !

Din picior cand am dat ,

Tot pamintul s-a cutremurat !

Milinior : Astronome Valtezare

Varsa din cer foc si cu sare

Cu catran si cu pucioasa

Pe acest tiran sa-l arza !

Valtezar : Vrajitori toti se-nchina

La o stea ce da clumina

Numai tu neindolate ,

Ticalosule-mparate ,

Nu te temi ca te vor bate

Ale tale lungi pacate ?

Irod : Fratilor sa-mi dati iertare

Caci am fost in tulburare ,

Caci in cugete curate

Va voi da dacum dreptate

Gaspar : Atunci la toti sa ne fie iertate .

Irod : Porniti , mergeti si aflati

Si veniti sa ma-instintati

Sa merg sa ma inchin si eu

Ca unui mare Dumnezeu .

Gaspar : O , Iroade imparate ,

Noi credem ca nu se poate

Sa se-ntmple ca vreodata

Sa ai inima impacata .

Irod : Dar tu ce crai mare esti ?

Milinior : Eu sunt cel mai mic din scoala

Cu camasa rupta-n poala ,

Eu mult am umblat

Si nadragi mi sau spart

Dacai intorc pe fata

Ii numai porumb si ata

Dacai intorc pe dos

Cad petecele jos .

Asa c-o rog pe jupuna ( jupunul ) gazda

Sa bage mana in lada sa scoata un leu doi

Sami cumpar nadragi noi .

2) Cantece

STEAUA

Steaua sus rasare

Ca o taina mare ,

Steaua straluceste

Soi lumii vesteste

Ca astazi curata , pea nevinovata

Fecioara Maria

Naste pe Mersia .

Magi cum zarira

Steaua si-o pornira

Mergnd dupa raza ,

Pe Isus sa-l vaza ,

Pe Isus cuvantul

Dumnezeul cel sfnt ,

Spoarele dreptatii ,

Darul bogatiei .

Vocabularul

Se împarte în : - vocabularul fundamental

- masa vocabularului

Vocabularul fundamental :

Cuvintele care intre în această categorie trebuie să îndeplinească următoarele condiţi :

Ø Să fie cunoscute de toţi vorbitori

Ø Să fie folosite frecvent

Ø Să denumească obiecte si activităţi legate de casă , familie , timp , spaţiu , alimente , părţi ale corpului , plante , animale etc.

Ø Să aparţină diferitelor părţi de vorbire : articole , substantive , adjective , adverbe , pronume , numeral , verbe , prepoziţi , conjuncţii şi interjecţii

Ø Să de-a naştere la cuvinte conjunse şi derivate

Ex : casă , a mânca , scaun , a spăla , paianjen , lapte , mic de jun , dacă , coș , ceas a , dormi , servici , școală etc.

Masa vocabularulu :

Are în alcatuire : - Arhaisme

- Regionalisme

- Elemente de jargon

- Termeni tehnici

- Termeni știnţifici

Arhaismele : sunt cuvinte vechi ieşite din uzul general : calfă ( lucrator calificat ) , jupân (stăpân ) , bardă (topor ) etc.

Regionalismele : sunt cuvinte folosite în anumite zone a ţării : păpuşoi ( porumb ) , lepedeu ( cearceaf ) , tolteu ( coş ) , a bui ( a cobor ) etc.

Element de jargon : sunt cuvinte sau expresi imprumutate din alte limbi : Ciao , OK , wecand , mişto etc.

Termeni tehnici : sunt cuvintele şi expresile folosite într-un anumit domeniu al tehnici : cilindru , secment , sistem de suspensie , suapă etc.

Termeni ştinţifici : aceşti termeni sunt folosiţi în diferite domeni ale ştinţei : fracţie , niuton , densitate , polaritate , relativ , etc.

Eul liric

Ø Este acea ,, instanţă “ , acel ,, cineva “ care comunică prin textul poetic ideei , gânduri , sentimente , trăiri şi nu trebuie confundat cu autorul .

Ø Textul poetic se caracterizează prin sens figurat , varietatea figurilor de stil , a imaginilor artistice și prin marea capacitate de sugesti a unor ideei , ganduri , sentimente .

Ø Mărcile lexico-gramaticale ( însemâne , embleme )ale prezenţei eului liric într-un text poetic pot fi următoarele :

· Dacă apar verbe, pronume , adjectiv pronominal de persoana I-a singular se poate vorbi de o confesie lirică . Un asemenea text poetic este marcat de o perspectivă subiectivă , mod propriu de a privi lucrurile , gânduri şi de a simţi , ce se reflectă în expresile poetice ex primate sau sugerate , înconturarea admosferei poetice , în preferinţă pentru anumite figure de stil și a anumite imagini artistice în specificul eementelor de diversificatie ( rima , ritmul , măsura , strofă , vers )

· Dacă apar verbele , pronume , adjective de persoana a II-a singular verbe la imperative , substantive în vocativ , nterjecţi exclamative , atunci se poate vorbi de un discurs liric respective de o adresare directă către un personaj liric ( poezia ,, Ce te legini “ în care codrul are rolul unui unui personaj liric ). Prspectiva subiectivă se păstrează cu observaţia că în intervenţia eului liric pot apărea şi moment de consecinţe de scriere sau de evocare dacă apar verbe , pronume şi adjective pronominale de persoana I-a plural atunci ipostaza eului liric este cea de reprezentant a unei colectivit a unei colectivităţi în numele căruia vorbeşte , el transmite idealurile colectivităţi , păstrându-se perspectiva subiectivă .

· Dacă apar verbe , pronume , numeral singular și plural eul liric nu mai este afectat , adoptă masca văi impersonale , obiectivă care emit ideei sau descrie un peisaj . Într-un asemenea caz vorbeşte despre un lilirim obiectiv

Ø În unele tete lirice pot apărea combinaţii de ipoteze ale eului liric astfel încât se pot împleti elemente de confesiune cu cele de înoire de meditaţie sau revocare , interferenţe între persoanele I-a , a II-a , a III-a ale substantivelor

Morfologhie

Subiectul : subiectul , pronume , numeral , verb ( la infinitiv , la supin , la genumzeim )

Predicatul : - verbal : verb predicativ , interjectie predicativă

- nominal : verb copulativ ( a fi , a devein , a se face etc ) + nume predicativ : substantiv , adjectiv , pronume , numeral , adverb , verb ( la infinitiv , la supin )

Atribut : - substantival : genitival , prepozițional , în dativ

- adjectival : adjectiv , participiu , numeral cu valoare adjectivală

- pronominal : genitival , prepozițional , în dativ

- adverbial

- verbal : la infinitiv , la supin , gerumzium

Complement direct : substantiv , pronume numeral , verb ( la supin , la genumzium , la infinitiv )

Complement indirect : - cu prepoziție : substantiv , pronume , numeral , verb ( la nfinitiv , la genumzium , la supin )

- în dativ : substantiv , pronume , numeral

Complementul circumstanțial : - de mod , de timp , de loc

- substantival , pronominal , numeral , verbal ( la infnitiv , la genumzium ) , adverb